indreptatirea-prin-credinta

Dacă credinţa este moartă fără fapte, atunci şi întelepciunea moare fără practică

renateMă numesc Bothazi Renata, am 21 de ani. Sunt studentă la Universitatea Babeş-Bolyai în Cluj-Napoca la Facultate de Teologie Romano-Catolică, cu specializare de teologie asistenţă-socială în anul al III-lea. În primăvara anului 2011 am avut posibilitatea şi am urmat o practică de trei luni la Câmpina înt-un centru de reabilitare al Asociaţiei Mâna Deschisă, unde m-am ocupat mai ales cu persoane cu dependenţe. În acest timp am locuit în centru cu fetele şi am participat la toate programele pe care le-au avut.

Scopul meu cu aceasta practică a fost să văd cum funcţionează o astfel de instituţie şi cum mă voi descurca înt-un mediu nou si o cultură nouă şi desigur să aplic ce am învăţat la facultate. A fost o mare provocare pentru mine, pentru că nu am făcut practică niciodată şi nici nu am fost atât de departe de familia mea şi de prietenii mei pentru o perioadă atât de lungă.

Din fericire, toată lumea m-a primit cu amabilitate la centru, şi fetele şi lucrătorii. Toată lumea a fost atentă cu mine, mai ales cu limba româna, pentru că eu provin dintr-un mediu maghiar și n-am reușit să învăț să vorbesc fluent româna. În ciuda dificultăţilor, cred că a fost o experienţă plăcută pentru mine, deoarece am învăţat multe lucruri despre ocupaţia mea. Acum văd clar cât e de greu să lucrezi cu oameni, mai ales cu cei care au probleme cu dependenţă. Ei au multă nevoie de atenţie, răbdare, bunătate şi iubire în timpul recuperării, poate că unii nici nu au primit un pic de atenţie in viața lor. Eu cred că, dacă cineva vrea să lucreze ca asistent social e necesar să facă practică, pentru că numai prin practică își dă seama dacă poate să facă treabă bună sau nu. La început m-am înșelat în privința capacităților mele, dar după această experienţă sunt conştientă de punctele mele slabe şi tari. Cred că pentru mine cel mai dificil a fost să ţin distanţa profesionala cu pacienţii, şi să zic „nu”. Acum că sunt conştientă de punctele mele slabe, le pot coriga şi astfel pot deveni un asistent social mai bun. Nu numai că a fost o experienţă profesională , dar am învăţat multe lucruri despre mine însămi, fiind în diferite situaţii zi de zi, care mi-au arătat o „nouă Renata”, pe care nu o cunoscusem.

Ca încheiere și concluzie aş spune: dacă credinţa este moartă fără fapte, atunci şi întelepciunea moare fără practică.

Posted in Ştiri.